POVESTEA MEA: Aveam o mamă vitregă, invidioasă. Nu putea suporta ideea că eu sunt mai frumoasă decât ea. A trimis un vânător să mă omoare. Mi-am găsit refugiul în pădure, în casa a 7 pitici adorabili. Regina, deghizată într-o bătrână, a încerat să mă omoare din nou, ispitindu-mă cu un măr otrăvit. Am căzut într-un somn de moarte. Supăraţi şi furioşi, piticii au omorât-o pe regină. Şi un prinţ fermecat m-a salvat cu un sărut al iubirii adevărate şi m-a luat la castelul lui.
MESAJUL MEU: S-ar putea să ai în jurul tău oameni geloşi şi invidioşi. Dar te rog, nu-i lăsa să-ţi otrăvească inima. Bunătatea este cel mai preţios lucru, care învinge în cele din urmă. Nici când eşti speriat(ă) sau trist(ă) să nu încetezi să fii bun(ă). Bunătatea te va face mereu frumos / frumoasă şi demn(ă) de a fi iubit(ă). Blândeţea şi bunătatea nu fac niciun rău în această lume crudă. Deci ţine-mi steagul sus, dragul meu / draga mea, şi fii cât de bun(ă) poţi.
